Despre minuni

Despre minuni in general, ai dreptate, nu moastele sunt cauza ci doar unelte de manifestare, iar prezenta fizica reprezentativa a fostei existente terestre este menita sa dea o certitudine vizuala si tangibila ca exemplu de putinta a omului care a fost si a tins spre desavarsire, cu toate astea nu orice “ciolane” prezerva invelisul de carne, altfel egiptenii nu s-ar mai fi chinuit atat sa-si mumifice trupurile (considerand-o conditie sine qua non a posibilitatii remanifestarii vietii aceluiasi spirit devenind astfel in conceptia lor, nemuritor), dar nu din orice mumie izvoraste untdelemn natural, precum nu orice untdelemn natural nu rancezeste si nu orice untdelemn care nu rancezeste (exclusiv mirul) are un puternic iz floral din care razbate cel de flori de salcam. Si ca o paranteza, dar nu pentru tine– [eu cred ca o parte din umila existenta a Sfintei Parascheva si-a datorat-o mai ales primaverii care i-a asigurat printre alte flori si fructe salbatice, ca baza, o masa “copioasa” din flori de slacam. Numai ca asta nu a scris-o niciun istoric, deci n-am cum s-o dovedesc, totusi, am fost curioasa sa vad daca aceasta floare se regaseste in Turcia, unde a trait o perioada si am descoperit cu surprindere ca…SALCẤM, salcâmi, s. m. Arbore melifer din familia leguminoaselor, cu ramuri prevăzute cu spini, cu frunze compuse, cu flori albe cu miros caracteristic plăcut, dispuse în ciorchine, cu lemnul tare și rezistent la umezeală; acaț (Robinia pseudacacia). – Din tc. salkâm.Apoi  am dat search pe flora salcam Turcia ca sa verific daca el creste acolo: “Salcâmul, cu denumirea ştiinţifică Robinia pseudoacacia este originar din America de Nord, de unde s-a răspândit în toată Europa şi Asia.
În România a fost adus de turci prin anul 1750, mai întâi în sudul ţării, de unde s-a răspândit în toată ţara, atât ca arbore spontan cât şi plantat în liziere masive sau izolat. Predomină în zonele de câmpie şi de deal, în sudul Olteniei, Muntenia şi sudul Moldovei, pe marginea drumurilor şi pe lângă aşezările săteşti.

Mintea pervertita de neadevaruri ar putea spune ca preotii ar putea maslui untdelemnul izvorand din moastele ei cunoscand lucrul prezentat mai sus, insa din cele ce stiu nimeni nu-si pune problema asta a  uleiurilor volatile ce caracterizeaza un mir ca sa poata avea vreo relevanta pentru cei care contesta actele care duc la recunoasterea unui sfant (infaptuirea minunilor), pentru ca unii sfinti izvorasc mir iar altii nu.  Si ar mai fi un aspect, foarte putini pot identifica cu precizie intr-o bogata versiune florala o singura esenta, cel putin din cele ce cunosc eu. Care este a doua concluzie a mea din aceasta mai lunga paranteza, este ca fata asta a suferit o perioada lunga cumplit de foame, si silogismul: oare cata tarie poti avea sa-ti urmezi cu atata indarjire inima, duhul, credinta, in final, dragostea? si cat s-o urmezi ascultand de ea fara sa te revolti sau sa te indoiesti chiar si atunci cand primesti din mainile ei ca o pecete de nesfaramat vestea mortii tale?