Cititorul meu ideal şi marea controversă

Locke – Sebi – înceacă de ceva vreme să vină cu o idee de afacere „.com” aplicabilă în România. Spun afacere în mod pur general, căci în cazul lui, ţinta nu este profitul, ci oferirea unor informaţii utile, de calitate, care să fie de ajutor acelora dintre voi care se confruntă cu dileme similare.

Sunt cam criptică, ştiu, dar ideile vehiculate în curtea noastră sunt atât de multe şi atât de variate încât nu le pot însuma într-o singură propoziţie. Toate însă au un punct comun, se învârt în jurul jocurilor, a dezvoltării de jocuri şi promovarea acestui gen de divertisment, in and out of production doors, la noi în ţară. Marea dilemă este însă una destul de comună şi chiar uşor hilară, şi anume limba în care ar trebui să fie viitorul mega-site – şi, în consecinţă, şi grupul ţintă la care ar trebui să se refere.

Adevărul este că întreaga Europă de Est este o necunoscută pentru mai marii din domeniu. Spus simplu, pentru ei nu existăm. România, de bine de rău s-a mai mişcat în acest sens, mai exact sensul corporatist. Avem alde Ubisoft, alde EA şi pe meleagurile noastre. Nu avem, în schimb, iniţiativă. Pentru că nu suntem obişnuiţi să facem lucruri fără certitudinea unui profit.

Mai mult, două trenduri majore încep să aibă impact serios asupra conţinutului vehiculat în online-ul românesc: nu mai citim şi în plus, încet încet începem să cam uităm şi limba tuturor posibilităţilor, engleza. Sunt sigură că pot găsi date care să îmi susţină aceste ipoteze, dar fiindcă acesta este un blog personal, vă rog să mă scuzaţi că nu o voi face acum.

În acest context destul de trist, cum putem atinge noi audienţa la care visăm, având în vedere că, în teorie, ar trebui să oferim conţinut în română şi care să ceară cel mai mic efort de a citi?

Şi aici, părerile mele încep să difere drastic faţă de cele ale lui Sebi. Personal, eu am în minte un cititor ideal pentru care scriu mereu. Acel cititor este tânăr, dar matur în gândire; este deschis la minte şi veşnic curios; citeşte mult şi cunoaşte engleza bine; este anti-fan al televiziunilor române, ziarelor şi publicaţiilor de scandal; este un explorator…. al Internetului, având nevoie doar de mici impulsuri pentru a deveni fan… să spunem, fan TED; este chiar uşor excentric, luptând împotriva consumerismului impus şi graficii de nota 10 asociată unui joc fără sens; este genul de persoană pentru care, datorită poziţiei în care mă aflu, pot doar deschide unele subiecte de gândire şi discuţie; este acel om de la care am multe de învăţat. Ah, să nu uit: este un om idealist, darnic, de încredere, un constructor al societăţii de mâine (mă refer la aceea bună ). Este un om universal, care nu poate fi categorisit în funcţie de naţionalitatea lui, ci doar ca gamer.

De aceea, eu votez pentru un site în engleză, fiindcă eu nu mă adresez doar românilor, ci tuturor celor care au ceva în comun cu descrierea de mai sus. În plus, naţionalităţi diferite înseamnă experienţe diferite, de aceea cred în puterea unui grup variat, în care fiecare individ aduce o perspectivă nouă asupra lucrurilor. Mai mult, ştiu că sunt foarte severă cu cititorul meu ideal… cred că sunt puţini care se potrivesc perfect tabloului. Restricţionarea grupului ţintă la cititori ideali care mai sunt şi români ar insemna … câteva zeci de persoane, maxim?

Aşa că vă pasez vouă mingea, vouă, celor care ne vizitaţi căsuţa virtuală cel mai adesea în mod tăcut. Vouă ce vă lipseşte cel mai mult din acest gigantic Internet românesc cu aromă de jocuri? Şi.. engrish sau rromână??